BCR stand-up

Minunata trupa de standup Aristocratii a fost contractata sa presteze umor in cadrul festivalului ADFel, pentru BCR. Asta inseamna ca a trebuit sa scriem fiecare din noi material special pentru eveniment, pe baza unui brief. 15 minute de material in doua saptamani, ceea ce nu e usor. Sa il si inveti pe dinafara si sa fie amuzant fara sa-l testezi inainte e si mai greu, asa ca solutia mea a fost sa asamblez toate glumele scrise in cele 2 saptamani intr-un text de lecturat, sub forma unor fragmente dintr-un jurnal. Publicul mi s-a parut ca a gustat tentativa mea de umor si sper din tot sufletul ca s-au amuzat.

Mai jos aveti transcrierea intreaga a ceea ce am citit in Laptarie sambata seara.
UPDATE: Link aici cu articolul despre ce-am facut.

Fragmente din jurnalul unui individ care s-a angajat la o banca

Ziua 1
Azi e prima zi de munca la noua banca. Mi s-a spus ca, daca vreau o cariera de succes in domeniul bankingului, trebuie sa incep de jos, asa ca azi am maturat parterul. Am facut cunostiinta cu viitorii mei colegi de munca, si m-am bucurat tare mult sa ma intalnesc cu un vechi prieten, George. Mi-a spus ca-l cheama Tudor si ca probabil il confund cu altcineva, insa sunt sigur ca ma pacaleste. George dintotdeauna a fost pus pe gluma.

Cum sa ma insel? Doar arata identic cu George! E fascinant. Singura mica diferenta e ca George era ceva mai scund, cu vreo 30-40 cm. In rest, I-DEN-TIC! Si fara mustata. Si ceva mai gras. Si George nu era negru. E drept ca pe George nu l-am mai vazut de vreo 5 ani. De, se mai schimba omu…

Ziua 2
George continua sa insiste ca il cheama Tudor, insa eu rad si-i spun: “Batrane, esti de aur! Nu stiu cum poti sa ramai asa serios, ca mie imi dau lacrimile de ras”. Mare nebun Georgica asta…
Acum ca lucrez la banca, am anumite avantaje cand imprumut bani. De exemplu ieri mi-au dat 10 minute avans pana sa cheme politia.

Ziua 3
George are pe birou un afis: “Munca n-a omorat niciodata pe nimeni”. El e foarte mandru, insa mie mi se pare ca suna ca motto-ul unui calau foarte nepriceput.

Ziua 4
Azi, cand am ajuns la banca, am remarcat ca avem un afis nou pe usa. E un pistol taiat intr-un cerc rosu si dedesubt zice “Interzis cu arme in banca”. In mod clar un afis eficient doar pentru hotii bine-crescuti. Pentru ca nu-mi inchipui hotul care face efortul sa gaseasca o arma, sa planuiasca un jaf, sa-si ia inima in dinti si care, cand ajunge in fata bancii, se opreste pentru ca nu e voie cu pistolu intauntru.

Nu puteau sa puna direct un afis cu “Interzis jefuitul bancii”?

Din fericire am remarcat ca la noi nu prea se intampla spargeri de banci. Insa din cand in cand mai aud la televizor de cate un grup de infractori care a jefuit o banca si ma gandesc: “Unde e onoarea intre hoti?”

Ziua 5
Dupa ce ieri le-am spus parerea mea in legatura cu afisul, au decis ca e nevoie si de un paznic, asa ca m-am oferit eu. E interesant sa fii paznic la banca, insa un singur lucru imi displace – trebuie sa ma scol dimineata mai devreme si asta imi vine foarte greu. Trezeste-te la 5, pune-ti repede pantalonii pe tine, ia o gura de cafea rece ramasa de seara si preda postul paznicului de zi.

Ziua 7
Azi un hot a incercat sa jefuiasca banca, insa l-am imobilizat fara probleme. Am vazut de cand a intrat ca e ceva suspect cu el, cu toate ca era deghizat cu foarte mare abilitate – puteai sa juri ca e o batranica nevinovata care a venit sa-si ia pensia. Avea pana si o sacose de rafie cu un salam inauntru.

Privind retrospectiv, imi dau seama cata munca a pus hotul in deghizarea lui – implant de par, dantura falsa, operatie de schimbare de sex… Extrem de priceput. Nu insa mai abil decat mine, si cu siguranta nu foarte rezistent la lovituri repetate in cap cu salamul. Nici n-am dat de 3 ori si si-a pierdut cunostinta.

Sau poate nu-mi cunosc propriile puteri…

Ziua 9
Banca e foarte ciudata. Mergi pe strada si vezi alimentara, pet shop, farmacie, banca. Nu intri nicaieri daca nu ai bani la tine, in afara de banca. Banca e inversul celorlalte magazine, pentru ca iti da bani. Nu inteleg de ce nu se anuleaza direct cu o alimentara, ca materia si anti-materia.

Ziua 10
Am stat azi si m-am uitat atent la oamenii care s-au perindat in banca si am ajuns la o concluzie: sa imprumuti bani de la banca e ca pescuitul: trebuie sa ai rabdare, pentru ca poate sa dureze o multime, totdeauna te intorci acasa cu mai putin decat sperai si e fascinant ca dupa atata vreme, inca functioneaza.

Eu personal nu mi-am facut niciodata credit la banca, pentru ca e ca si cum ti-ar spune prietena: “Sigur, du-te cu prietenii la fotbal in loc sa stai cu mine. NU MA SUPAR!” – regreti amarnic si platesti inzecit mai tarziu.

Ziua 12
Am remarcat ca din ce in ce mai multa lume nu mai umbla cu cash la ei, ci doar cu cardul. Si cand ies undeva cu prietenii sau e ceva de platit, oamenii astia au mereu aceeasi scuza: poti sa ma imprumuti cu niste bani? Ca n-am decat cardu la mine. As vrea si eu sa le cer oamenilor astia odata: auzi, poti sa imi imprumuti nitel cardu tau? Ca mi-a ramas ceva intre dinti, si n-am decat cash la mine…

Ziua 13
Mergand spre munca am trecut pe langa mai multe case de schimb valutar si m-a surprins optimismul lor in perioada asta grea. Chiar m-a binedispus sa vad scris pe panourile lor cu litere de-o schioapa “VESEL” . “we buy vesel”. Putini oameni in ziua de azi isi mai fac meseria cu placere…

Ziua 14
Am aflat ca unu din colegii mei face alpinism profesionist. A urcat chiar si pe Everest. Sunt sigur insa ca, daca ajunge intr-o zi acasa cu multe cumparaturi in brate, o ia cu liftu. Asta nu prea e legata de banca, decat daca, inainte sa intre in scara, sta nitel in fata blocului, pe banca.

Ziua 17
Surpriza. Azi ne-a vizitat directorul general. Am incercat sa fiu cat mai serviabil, insa a plecat foarte suparat pe mine, si nu inteleg de ce. M-am tinut peste tot dupa el, incercand sa-i fac pe plac – i-am tinut usa la intrare, i-am tinut servieta cat a baut o cafea si dupa aia a zis ca se duce la baie sa faca pipi.

Ma gandesc cum o fi sa ai atatia bani… Se zice ca majoritatea din noi, pe masura ce ne maturizam, pierdem inocenta pe care o au copii si devenim prea seriosi. Insa sunt sigur ca domnul director se duce noaptea, dupa program, in depozitu de bani si se tavaleste gol in ei. Eu sigur as face asta. Singurul lucru care m-ar retine e ca mi-ar intra monezi in fund.

Ziua 21
Astazi colegii au decis sa-mi joace o farsa. Si nu pot spune ca n-a fost reusita, desi la inceput m-am cam enervat. Cand am ajuns la birou, imi inlocuisera toate lucrurile de pe birou cu altele. Chiar si birou era mutat de la locu lui. Am tipat la ei ca sunt niste nenorociti si ca Dumnezeu ii vede, insa abia m-au bagat in seama. Foarte priceputi, n-am ce zice. N-au schitat nici macar un zambet. Sau or fi zambit, si n-am vazut eu, pentru ca purtau chiar si masti, de ziceai ca nu sunt ei. M-am linistit un pic si mi-am dat seama ca e de apreciat ce au facut. A fost intr-adevar cea mai elaborata farsa pe care am vazut-o. Schimbasera pana si placutele cu numaru etajului – 4 in loc de 5.

Mai tarziu a venit un “necunoscut” (desi banuiesc ca era George) si m-a dat la o parte de la birou, ca vezi doamne e al lui, insa nu m-a deanjat, pentru ca oricum mi se facuse foame, asa ca m-am dus sa-mi iau ceva de mancare. Cand m-am intors, pusesera tot la loc. Mari smecheri. I-am felicitat si le-am spus ca apreciez efortul, insa si-au jucat rolul perfect pana la capat, negand ca ar fi facut vreunu din lucrurile pentru care-i laudam.

Mari smecheri….

Ziua 25
Acum ceva vreme mi-am facut o asigurare de viata si de fiecare data cand vine polita de platit, mai vin 10 hartii in care se specifica toate situatiile in care poate fi anulata si ce penalizari am de platit in diverse cazuri. Nu-mi plac amenintarile astea subtile. Asa ca mai nou, cand trimit banii, atasez si o poza cu mine pe marginea unei prapasti, sarind cu parasuta sau luptandu-ma cu un crocodil. Sa vada si ei cum e.

Ziua 28
Azi am descoperit ca poti sa platesti bani prin internet. Ma fascineaza treaba asta cu internet bankingul, pentru ca poti sa cumperi aproape orice online. Pot sa-mi comand 2 kile de furnici ucigase din America de Sud daca vreau. Sau un pix de pe statia spatiala. Cine isi inchipuia acum 50 de ani ca o sa poti da faliment cu 2 clickuri?

Ziua 31
Unde am lucrat eu inainte am avut un coleg care se juca “Solitaire” si a devenit atat de dependent incat a venit cu carti de acasa sa se joace pe bune.
Asa ca azi cand l-am surprins pe George jucandu-se pe calculator, l-am sfatuit sa nu mai faca asta, ca e periculos. Mai ales pentru ca el se juca “Spanzuratoarea”.

Ziua 42
Azi a fost o petrecere la munca. Mai pe seara am intrat intr-un birou si l-am gasit pe George cu pantalonii in vine cocotat pe XEROX – isi fotocopia fundul. Mare nebun Georgica. Eu ma gandeam sa scriu doar o scrisoare cand o sa-mi dau demisia.

Ziua 43
Am furat o masina de numarat bani ieri si aseara am incercat sa o folosesc ca sa-mi numar sosetele. A durat ceva, insa am reusit pana la urma. Am cate 2 din fiecare.

Ziua 48
Azi am avut putin de lucru asa ca am avut mult timp sa ma gandesc. Imi place sa ma gandesc asa la lucruri. Nu mult, insa cateva minute pe zi si sunt un om nou.
Si gandindu-ma eu asa, mi-am dat seama ca geamul securizat insa clar dintre functionari si clienti nu e deloc eficient in a preveni un jaf, mai ales avand in vedere ca majoritatea functionarilor sunt femei.

Pentru ca eu, daca as vrea sa jefuiesc o banca, as veni fara pistol si m-as duce la unu din ghiseele bancii, unde lucreaza o doamna, i-as strecura o hartie pe care scrie “Tot ce trebuie sa faci e sa-mi dai banii si o sa tac din gura” si as incepe sa-i spun: “Te-ai ingrasat ca o vaca! Am fost saptamana trecuta aici si inca se mai vedea scaunu pe care stai. Acuma esti doar tu. Pleznesc hainele pe tine. Am vazut prelate de masina mai mici decat rochia asta. Si mai frumoase. Si pantofii aia… Doamne Dumnezeule, sunt din aceasi pereche? Am mai auzit de gusa, si chiar de gusa dubla, insa gusa care are propria ei gusa…”

Cu siguranta m-as imbogati rapid.

Ziua 67
Azi George a fost foarte trist si bosumflat toata ziua, ceea ce a insuflat o atmosfera sumbra tuturor. Am aflat de la Mariana ca George e bolnav si d-aia e suparat. Sincer, ma deranjaza persoanele prea pesimiste, care se plang mereu, si care vad doar partea rea a lucrurilor. Persoanele care se poarta de parca e sfarsitu lumii. Fii sigur ca lumea o sa mai traiasca mult si bine peste astea 3 luni pe care ti le-au mai dat tie doctorii.

Ziua 73
Azi m-am dus beat la munca si am cantat dezbracat pe birouri. Toata lumea s-a amuzat copios si am fost centrul atentiei. Si cand zic “toata lumea, vreau sa zic nimeni. Si cand zic “am fost centrul atentiei” vreau sa zic “am fost dat afara”.